PigBrother

Acum fix 20 de ani au inceput protestele de la Timisoara, cele care au deschis calea miscarilor din Bucuresti. Din pacate democratia pura ne-a tinut de joi pana mai apoi, ca orice revolutie care nu are obiective clare si lideri puternici. Asa ca pe 22 decembrie Iliescu ne zambea deja din balcon, iar dupa fix o luna ne arata cine este noul padisah.

Ar fi urat din partea mea sa afirm ca astia de 20 de ani, o perioada incredibil de lunga, mai ales cand ai trait-o cap-coada cand erai si destul de mare sa o intelegi, a trecut degeaba. Ne-am mai spalat, am mai invatat de una alta si am mai iesit in lume. Din pacate, forma a batut fondul, gura a batut fundul, iar noi am fi putut fi departe de ceea ce suntem astazi.

Dupa 1945, Germania era o tara distrusa. Da, planul Marshall a fost un efort gigantic si o izvor impresionant de resurse financiare si materiale. Insa banii si resursele materiale nu reconstruiesc singure, nu te desteapta si nici nu muncesc in locul tau. Unde era Germania in 1965 si unde naiba suntem noi acum? Si nu ma refer la forma, la care am sta si noi destul de bine, ci la fond. Spirit civic? Unitate? Munca? Transpiratie? Ete pixu, vino ba cu mititeii aia, ca dupa aia mergem la mitingul sindicalistilor, sa mai cerem o marire de salariu. O tara de Dorei fericiti ca au Mall, masina straina, telefon mobil cu 3G si parizer in frigider.

If you cannot do it, if you are not prepared to do it.. .then you will die, you race of cowards, you race of imbeciles, you race of good for nothings.
If you cannot do what other men have done, what other nations have done, what other races have done, then you yourself shall die.

Marcus Garvey

Brucan a fost un optimist.